Sari la conținut
Sănătate azi
Gutieră dentară transparentă pentru protecția dinților pe timpul nopții, așezată lângă cutia ei
Foto: Srattha Nualsate / Pexels
Stomatologie

De ce scrâșnești din dinți noaptea și cum îți protejezi dantura

Te trezești cu fălcile încordate, cu o durere surdă în zona tâmplelor sau cu senzația că dinții te dor fără motiv? Partenerul ți-a spus că, noaptea, se aude un scrâșnet ciudat? Este posibil să fii una dintre numeroasele persoane care își încleștează sau își scrâșnesc dinții în somn. Fenomenul se numește bruxism și trece adesea neobservat ani la rând, până când medicul dentist vede urmele lăsate pe smalț.

Bruxismul nu este doar un obicei neplăcut. Forțele dezvoltate în timpul încleștării pot fi mult mai mari decât cele folosite la mestecat, iar în timp pot toci dinții, pot fisura obturații și coroane și pot suprasolicita articulația fălcii. Înțelegerea cauzelor și a semnelor te ajută să intervii din timp, înainte ca dantura să aibă nevoie de lucrări complicate.

Ce este bruxismul

Bruxismul este activitatea repetată a mușchilor fălcii prin care dinții sunt strânși puternic unii de alții sau frecați între ei. Medicii vorbesc despre două forme principale. Bruxismul din timpul somnului apare noaptea, fără ca persoana să fie conștientă, și este de obicei descoperit de partener sau de medicul dentist. Bruxismul din timpul zilei se manifestă mai ales prin încleștarea dinților în momente de concentrare, stres sau efort, de exemplu la calculator, la volan sau la sală.

Cele două forme pot apărea separat sau împreună. Mulți oameni se încleștează fără să scoată niciun sunet, așa că absența scrâșnetului nu înseamnă neapărat absența bruxismului. Episoadele ocazionale sunt relativ frecvente și nu produc probleme; contează frecvența, intensitatea și efectele asupra dinților și mușchilor.

Semnele care te pot pune pe gânduri

Pentru că se petrece adesea în somn, bruxismul se recunoaște mai ales după urmele pe care le lasă. Iată semnele cele mai des întâlnite:

  • durere sau senzație de oboseală în mușchii fălcii, mai ales dimineața;
  • dureri de cap în zona tâmplelor la trezire;
  • dinți tociți, aplatizați, cu margini ciobite sau cu mici fisuri;
  • sensibilitate crescută la rece și la cald, din cauza uzurii smalțului;
  • obturații sau coroane care se fisurează ori se desprind fără explicație;
  • pocnituri sau blocaje ale articulației fălcii la deschiderea gurii;
  • urme de dinți pe marginile limbii sau pe interiorul obrajilor;
  • scrâșnet auzit de cei care dorm în aceeași cameră.

Niciunul dintre aceste semne nu dovedește singur bruxismul, dar combinația lor este un motiv bun să discuți cu medicul dentist.

De ce apare

Bruxismul nu are o singură cauză. Cel mai des este pus în legătură cu stresul și cu tensiunea emoțională: perioadele aglomerate, grijile sau anxietatea se pot traduce, noaptea, prin încleștarea fălcilor. La mulți oameni, episoadele se intensifică exact în săptămânile mai solicitante și se liniștesc în vacanță.

Somnul are și el un rol important. Bruxismul nocturn este asociat cu micro-trezirile din timpul nopții și apare mai des la persoanele care sforăie sau au apnee de somn. Consumul de alcool, cafea în cantitate mare și fumatul pot accentua episoadele. Unele medicamente, inclusiv anumite antidepresive, pot avea și ele acest efect, motiv pentru care merită să-i spui medicului ce tratamente urmezi.

Uneori, bruxismul apare în contextul unor afecțiuni neurologice sau al altor boli, dar aceste situații sunt mai rare și sunt evaluate de medicul specialist. La copii, scrâșnitul dinților în somn este destul de frecvent și, de multe ori, trece odată cu vârsta, dar merită semnalat medicului pediatru sau stomatologului pediatru.

Ce efecte are asupra dinților și a fălcii

Efectele bruxismului se acumulează lent. La început, smalțul se tocește discret pe suprafețele de mușcătură. În timp, dinții pot deveni mai scurți, iar dentina expusă poate deveni sensibilă. Fisurile apar mai ales la dinții care au deja obturații mari, iar unele se pot extinde până la rădăcină.

Lucrările dentare sunt și ele expuse. Coroanele, fațetele și obturațiile pot ceda sub presiunea repetată, iar implanturile dentare suportă forțe pentru care nu au fost gândite, mai ales dacă bruxismul nu este cunoscut și controlat. De aceea, după o lucrare pe implanturi, protecția pe timpul nopții face parte din întreținerea care decide rezultatul implanturilor dentare.

Mușchii și articulația fălcii resimt, la rândul lor, efortul. Durerile de față, de cap și de gât, oboseala la mestecat și limitarea deschiderii gurii sunt semne că articulația temporo-mandibulară este suprasolicitată.

Somnul are și el de suferit. Episoadele repetate de încleștare sunt legate de treziri scurte, pe care persoana nu le conștientizează, dar care fragmentează odihna. Rezultatul poate fi o oboseală difuză în timpul zilei, iritabilitate și dificultăți de concentrare, puse adesea pe seama programului încărcat. Când bruxismul este ținut sub control, mulți pacienți observă că dorm mai bine și se trezesc mai odihniți, nu doar că îi dor mai puțin fălcile.

Partea bună este că uzura se poate opri sau încetini mult odată ce problema este identificată. Cu cât intervenția vine mai devreme, cu atât rămâne mai mult din structura naturală a dinților și cu atât lucrările de refacere sunt mai simple.

Cum se pune diagnosticul și ce soluții există

Diagnosticul pornește, de obicei, de la cabinetul stomatologic. Medicul dentist observă uzura caracteristică a dinților, verifică mușchii fălcii și articulația și te întreabă despre simptome, somn, stres și obiceiuri. Informațiile de la partener, despre scrâșnetul din timpul nopții, sunt foarte utile. Dacă există suspiciunea unei tulburări de somn, cum ar fi apneea, medicul te poate îndruma și către un specialist în acest domeniu.

Gutiera de protecție

Cea mai folosită soluție este gutiera, o piesă subțire din material rezistent, realizată după amprenta dinților tăi și purtată în timpul nopții. Ea nu oprește neapărat bruxismul, dar preia forțele care altfel s-ar exercita direct pe dinți și pe lucrările dentare și poate reduce tensiunea musculară. Gutierele făcute la comandă, în cabinet, se potrivesc mult mai bine decât cele universale, cumpărate fără recomandare, care pot fi incomode sau pot modifica mușcătura dacă sunt folosite incorect.

Refacerea dinților afectați

Dacă dinții sunt deja tociți sau fisurați, medicul poate reface suprafețele pierdute prin obturații, fațete sau coroane. Aceste lucrări se planifică ținând cont de bruxism, pentru că, fără protecție, ar fi expuse acelorași forțe. Pentru dinții lipsă sau foarte afectați, opțiunile de înlocuire, inclusiv implanturile dentare, se discută după ce bruxismul a fost evaluat și pus sub control.

Abordarea mușchilor și a stresului

Când predomină durerea musculară și problemele de articulație, tratamentul poate include exerciții de relaxare a fălcii, kinetoterapie sau masaj făcut de specialiști. Dacă stresul este factorul principal, sprijinul unui psiholog și tehnicile de gestionare a anxietății pot reduce episoadele. În anumite situații, medicul poate discuta și alte opțiuni, adaptate cazului tău.

Obiceiuri zilnice care te ajută

Pe lângă tratamentele din cabinet, multe lucruri depind de rutina ta. Iată câțiva pași simpli, ușor de inclus în ziua obișnuită:

  1. Observă-ți fălcile în timpul zilei. Poziția corectă de repaus este cu buzele închise, dinții ușor depărtați și limba sprijinită de cerul gurii. Un bilețel pe monitor sau o alarmă discretă te poate ajuta să verifici de câteva ori pe zi.
  2. Redu cafeaua și alcoolul, mai ales în a doua parte a zilei și seara.
  3. Renunță la gumă de mestecat și la obiceiul de a mușca pixuri, unghii sau alte obiecte, care antrenează mușchii fălcii și îi obosesc.
  4. Creează un ritual de seară liniștitor. Un duș cald, o lumină mai slabă, cititul unei cărți și renunțarea la ecrane cu o oră înainte de culcare ajută corpul să intre mai relaxat în somn. Mai multe idei găsești în articolul despre cum poți crea un mediu de acasă propice relaxării.
  5. Aplică o compresă caldă pe mușchii fălcii seara, dacă îi simți încordați, și fă ușor exercițiile recomandate de medic.
  6. Poartă gutiera în fiecare noapte, nu doar atunci când simți durere, și ia-o cu tine la controale pentru verificare.

Întrebări frecvente

Bruxismul se vindecă definitiv?

La unele persoane, mai ales când cauza este o perioadă stresantă, episoadele scad mult sau dispar odată cu schimbarea contextului. La altele, bruxismul rămâne o tendință pe termen lung, care se gestionează, nu se elimină complet. Important este ca dinții și articulația să fie protejați, iar simptomele să fie ținute sub control.

Copilul meu scrâșnește din dinți în somn. Este grav?

La copii, fenomenul este destul de des întâlnit și, de multe ori, trece de la sine. Merită totuși menționat medicului pediatru sau stomatologului, mai ales dacă micuțul sforăie, respiră pe gură sau pare obosit în timpul zilei, pentru că pot exista cauze care trebuie verificate.

Cât de des trebuie înlocuită gutiera?

Depinde de material și de intensitatea bruxismului. Medicul dentist verifică gutiera la controalele periodice și îți spune când apar uzuri sau deformări care cer o piesă nouă. Între timp, curăț-o zilnic și păstreaz-o într-o cutie aerisită.

Scrâșnitul dinților este un semnal pe care corpul îl transmite, de multe ori, despre stres și calitatea somnului, dar și despre sănătatea danturii. Cu cât este recunoscut mai devreme, cu atât soluțiile sunt mai simple. Dacă te regăsești în semnele descrise, programează un consult la medicul dentist, care poate evalua uzura dinților și îți poate recomanda protecția potrivită.

Foto: Srattha Nualsate / Pexels