Prima gură dintr-o înghețată, un pahar cu apă rece în zi de vară sau chiar aerul rece inspirat pe gură iarna pot provoca o durere scurtă și ascuțită, care trece în câteva secunde. Mulți oameni se obișnuiesc cu ea și ajung să mestece doar pe o parte sau să evite anumite alimente. Senzația are un nume, hipersensibilitate dentară, și este una dintre cele mai frecvente nemulțumiri cu care pacienții ajung în cabinetul stomatologic.
Deși de cele mai multe ori nu indică o problemă gravă, sensibilitatea dentară nu ar trebui ignorată. Ea arată că o parte din protecția naturală a dintelui s-a subțiat sau a dispărut, iar uneori poate ascunde o carie, o fisură sau o problemă a gingiilor. Înțelegând de unde vine durerea, poți face alegeri mai bune în îngrijirea de acasă și vei ști când este momentul unei vizite la medicul dentist.
Ce se întâmplă, de fapt, în dinte
Partea vizibilă a dintelui este acoperită de smalț, cel mai dur țesut din corpul uman. Sub smalț se află dentina, un strat mai moale, străbătut de canale microscopice care comunică cu interiorul dintelui, unde se află nervul. La nivelul rădăcinii, dentina este protejată de cement și acoperită de gingie.
Când smalțul se subțiază sau gingia se retrage, dentina rămâne expusă. Frigul, căldura, dulcele, acidul sau chiar atingerea cu periuța pun în mișcare lichidul din acele canale microscopice, iar mișcarea este percepută de nerv ca durere. De aceea, sensibilitatea tipică este scurtă, provocată de un stimul clar și dispare imediat ce stimulul este îndepărtat.
Intensitatea senzației diferă mult de la o persoană la alta. Unii simt doar un disconfort ușor la băuturile foarte reci, alții tresar la fiecare periaj sau evită complet anumite alimente. Sensibilitatea poate să apară și să dispară în perioade, de exemplu după o schimbare de pastă de dinți, după o perioadă cu multe sucuri acide sau după o etapă stresantă în care strângi dinții fără să-ți dai seama.
Cauzele cele mai frecvente
Sensibilitatea apare rareori dintr-un singur motiv. De obicei, mai mulți factori lucrează împreună, în timp:
- Periajul prea apăsat, cu o periuță tare sau cu mișcări orizontale energice, care uzează smalțul și împinge gingia înapoi.
- Retracția gingivală, care expune rădăcina dintelui, lipsită de protecția smalțului.
- Eroziunea acidă, provocată de consumul frecvent de sucuri, băuturi carbogazoase, citrice, băuturi energizante sau de refluxul gastroesofagian.
- Bruxismul, adică încleștarea și scrâșnirea dinților, care tocesc smalțul și pot produce mici fisuri.
- Cariile, mai ales cele situate la marginea gingiei sau sub obturații vechi.
- Fisurile sau dinții ciobiți, prin care stimulii ajung mai ușor la interior.
- Tratamentele recente, precum albirea dentară, detartrajul sau o obturație nouă, după care sensibilitatea temporară este destul de frecventă.
Pentru că lista este lungă, doar un consult poate stabili ce se întâmplă în cazul tău. Dacă urmează să mergi pentru prima dată la un medic nou, articolul despre ce întrebi la prima vizită la stomatolog te ajută să pleci din cabinet cu toate răspunsurile de care ai nevoie.
Sensibilitate sau altă problemă?
Sensibilitatea dentară „clasică” are câteva trăsături: durerea este scurtă, apare doar la un stimul, de obicei rece sau dulce, și nu persistă după ce stimulul dispare. Uneori afectează mai mulți dinți în același timp, mai ales pe cei de lângă gingiile retrase.
Alte semne sugerează altceva. Dacă durerea durează minute în șir după ce ai băut ceva rece sau cald, dacă apare spontan, noaptea, fără niciun declanșator, dacă pulsează sau te doare când muști, poate fi vorba despre o inflamație a nervului dentar, o carie profundă sau o fisură. Umflătura gingiei, gustul neplăcut, febra sau umflarea feței cer un consult rapid, pentru că pot indica o infecție.
Durerea la cald, mai ales dacă se calmează cu apă rece, este și ea un semn care merită evaluat fără amânare. În aceste situații, pasta pentru dinți sensibili nu rezolvă cauza și poate doar întârzia tratamentul corect.
Ce poți face acasă
Pentru sensibilitatea obișnuită, îngrijirea zilnică poate aduce o ameliorare vizibilă în câteva săptămâni. Pașii de bază sunt următorii:
- Folosește o pastă de dinți pentru dinți sensibili, zi de zi, cel puțin câteva săptămâni. Efectul se instalează treptat și dispare dacă renunți la ea.
- Alege o periuță cu peri moi și periază cu mișcări mici, circulare, fără să apeși. O periuță electrică cu senzor de presiune poate ajuta.
- Nu clăti gura cu multă apă imediat după periaj. Scuipă doar excesul de pastă, ca substanțele active să rămână mai mult timp pe dinți.
- Așteaptă înainte să te speli pe dinți după alimente acide. Smalțul este mai vulnerabil imediat după un suc sau după citrice; clătește cu apă și periază mai târziu.
- Bea băuturile acide mai rar și mai repede, nu prin sorbituri lungi pe parcursul zilei, eventual cu paiul.
- Amână albirea dentară până când sensibilitatea este sub control și discută cu medicul despre varianta potrivită.
Dacă observi că dimineața ai fălcile încordate sau partenerul îți spune că scrâșnești din dinți noaptea, menționează acest lucru medicului dentist. O gutieră de protecție, făcută după amprenta ta, poate proteja smalțul de uzură.
Tratamentele din cabinet
Când îngrijirea de acasă nu este suficientă sau există o cauză clară, medicul dentist are la dispoziție mai multe soluții. Pentru sensibilitatea generalizată, poate aplica lacuri sau geluri cu fluor ori alte substanțe desensibilizante, care sigilează canalele microscopice ale dentinei. Procedura este rapidă și nedureroasă și poate fi repetată la nevoie.
Zonele de la marginea gingiei, unde smalțul s-a uzat, pot fi acoperite cu un material compozit, asemănător celui folosit la obturații. Cariile se tratează, iar obturațiile vechi și infiltrate se înlocuiesc. Atunci când gingia s-a retras mult, un medic specializat în parodontologie poate discuta despre proceduri de acoperire a rădăcinii. Dinții foarte uzați sau fisurați pot avea nevoie de o coroană, iar despre opțiunile de acest tip poți citi în articolul despre protetica dentară și alegerea între coroană, punte și lucrare pe implanturi.
Foarte rar, când sensibilitatea este severă și nu răspunde la niciun alt tratament, medicul poate propune tratamentul de canal al dintelui respectiv. Este însă o soluție de ultimă instanță, nu primul pas.
Prevenția pe termen lung
Odată ce sensibilitatea s-a ameliorat, scopul este să nu revină. Smalțul pierdut nu se regenerează, iar gingia retrasă nu crește la loc de la sine, așa că protejarea a ceea ce a rămas devine prioritatea principală. Vestea bună este că obiceiurile care previn sensibilitatea sunt aceleași care previn cariile și bolile gingiilor.
Câteva reguli simple te ajută să păstrezi dinții confortabili ani la rând:
- periază-te de două ori pe zi, câte două minute, cu o pastă cu fluor și o periuță moale, pe care o schimbi la câteva luni sau când perii se deformează;
- curăță zilnic spațiile dintre dinți cu ață dentară sau cu periuțe interdentare, potrivite ca mărime;
- limitează gustările și băuturile dulci sau acide între mese, iar când le consumi, fă-o împreună cu masa principală;
- bea apă simplă ca băutură de bază pe parcursul zilei;
- tratează refluxul gastroesofagian, dacă ai acest diagnostic, pentru că acidul din stomac ajunge și la dinți;
- nu folosi dinții ca unealtă pentru a deschide ambalaje sau a rupe ața;
- mergi la controale și la igienizări profesionale la intervalul recomandat de medicul tău.
Controalele regulate permit medicului să observe din timp zonele în care smalțul se subțiază sau gingia începe să se retragă, înainte să apară durerea. Intervențiile făcute devreme sunt, de regulă, mai simple, mai rapide și mai confortabile.
Întrebări frecvente
Cât durează până când pasta pentru dinți sensibili face efect?
Mulți oameni observă o ameliorare după primele două sau trei săptămâni de folosire zilnică, de două ori pe zi. Unele paste pot fi aplicate și direct pe zona sensibilă, cu degetul, pentru un efect mai rapid. Dacă după o lună nu simți nicio diferență, sensibilitatea poate avea o altă cauză, care trebuie verificată în cabinet.
Este normal să am dinții sensibili după albire?
Da, o sensibilitate temporară după albire este frecventă și trece, de obicei, în câteva zile. Medicul îți poate recomanda să folosești o pastă desensibilizantă înainte și după procedură sau să rărești ședințele. Dacă durerea este puternică sau nu cedează, întrerupe albirea și revino la control.
Apa de gură ajută?
Există ape de gură cu fluor sau cu substanțe desensibilizante care pot completa periajul. Cele cu conținut ridicat de alcool sau foarte acide pot, dimpotrivă, irita zonele sensibile. Citește eticheta și cere sfatul medicului dentist dacă nu știi ce să alegi. Apa de gură nu înlocuiește în niciun caz periajul și curățarea spațiilor dintre dinți cu ața sau cu periuțele interdentare.
Dinții sensibili nu sunt o fatalitate și nici un semn de bătrânețe la care trebuie să te resemnezi. Cu o periuță potrivită, o pastă adecvată și câteva schimbări în obiceiurile alimentare, cei mai mulți oameni simt o ameliorare reală. Dacă durerea persistă, se agravează sau are caracteristici neobișnuite, programează un consult la medicul dentist, singurul care poate identifica exact cauza și poate recomanda tratamentul potrivit.
Foto: Srattha Nualsate / Pexels
