Sari la conținut
Sănătate azi
Școlar care merge spre școală cu ghiozdanul purtat corect pe ambii umeri, văzut din spate
Foto: Eduardo Vallarta / Pexels
Sănătatea copiilor

Ghiozdanul, biroul și ecranele: cum protejezi postura copilului

Un școlar își petrece o bună parte din zi așezat: în bancă, la masa de teme, în mașină sau pe canapea, cu tableta în mână. La asta se adaugă ghiozdanul, care uneori pare să cântărească mai mult decât ar trebui. Coloana unui copil este încă în creștere și se adaptează la pozițiile pe care le adoptă des, așa că obiceiurile din acești ani contează.

Nu este nevoie ca părinții să devină experți în ortopedie pentru a face o diferență. Câteva alegeri bune la cumpărarea ghiozdanului, o masă de lucru potrivită ca înălțime, reguli simple pentru ecrane și multă mișcare pot preveni o mare parte din durerile de spate și de gât care apar tot mai des la copii. Mai jos găsești ghidul practic, plus semnele care merită arătate medicului.

De ce contează postura în anii de creștere

În copilărie și adolescență, oasele, mușchii și ligamentele se dezvoltă rapid, uneori în salturi de creștere de la un an la altul. Mușchii care susțin spatele au nevoie de timp și de mișcare pentru a ține pasul. Când un copil stă ore în șir aplecat, cu umerii rotiți înainte și capul coborât, unii mușchi se scurtează, iar alții devin slabi și obosiți.

Postura nu este însă o poziție fixă, „corectă”, pe care copilul trebuie să o mențină rigid toată ziua. Corpul are nevoie de variație. Problema nu este o poziție anume, ci faptul că aceeași poziție se repetă prea mult, fără pauze și fără suficientă activitate fizică. De aceea, sfaturile de mai jos urmăresc două lucruri: să reducem încărcarea inutilă a coloanei și să încurajăm schimbarea frecventă a poziției.

Mai contează și felul în care vorbim despre asta. Observațiile repetate, de tipul „iar stai strâmb”, devin repede un zgomot de fond pe care copilul nu-l mai aude sau îl resimte ca pe o critică. Soluțiile practice, schimbările în mediul în care învață și se joacă și exemplul adulților funcționează mult mai bine decât reproșurile.

Ghiozdanul: cum îl alegi și cum îl porți

Ce să urmărești la cumpărare

Un ghiozdan bun nu este neapărat cel mai scump sau cel cu personajul preferat al copilului, ci cel care se potrivește corpului lui. Iată criteriile principale:

  • bretele late, căptușite și reglabile, care nu taie umerii;
  • spatele ghiozdanului căptușit, ușor modelat, care se sprijină pe toată lungimea spatelui;
  • o dimensiune potrivită: ghiozdanul nu trebuie să depășească lățimea umerilor și nici să coboare mult sub talie;
  • o greutate proprie cât mai mică, pentru că fiecare gram se adaugă la cărți și caiete;
  • compartimente care permit așezarea obiectelor grele aproape de spate;
  • o centură în talie sau la piept, utilă mai ales pentru drumurile mai lungi.

Cum se poartă corect

Ghiozdanul se poartă pe ambii umeri, nu pe unul singur, chiar dacă pare mai „la modă”. Bretelele se strâng astfel încât ghiozdanul să stea lipit de spate, cu partea de jos la nivelul taliei. Cărțile grele se pun cel mai aproape de spate, iar obiectele ușoare spre exterior.

Pentru greutate, pediatrii recomandă de obicei ca ghiozdanul plin să reprezinte doar o mică parte din greutatea copilului. Un test simplu: dacă cel mic se apleacă vizibil înainte ca să-l poată purta sau se plânge de dureri de umeri, ghiozdanul este prea greu. Verificați împreună, seară de seară, ce trebuie luat a doua zi și scoateți tot ce nu este necesar. Merită discutat și cu școala dacă există posibilitatea de a lăsa unele manuale în clasă.

Biroul de teme și scaunul potrivit

Copiii cresc repede, așa că un birou și un scaun potrivite la șase ani pot deveni nepotrivite la nouă. Ideal este ca măcar scaunul să fie reglabil pe înălțime. Câteva repere simple te ajută să verifici dacă locul de lucru este bine adaptat:

  • tălpile stau pe podea sau pe un suport, nu atârnă în aer;
  • genunchii sunt îndoiți aproximativ în unghi drept;
  • spatele se sprijină de spătar, iar șoldurile ajung până în fundul scaunului;
  • coatele stau relaxate, aproximativ la nivelul mesei, fără ca umerii să se ridice;
  • lumina vine din lateral, de preferință din partea opusă mâinii cu care scrie copilul;
  • monitorul, dacă există, este la o distanță de un braț, cu marginea de sus aproximativ la nivelul ochilor.

Un suport înclinat pentru carte sau pentru tabletă reduce nevoia de a coborî capul. La fel de importante sunt pauzele: după fiecare temă terminată, copilul se poate ridica, se poate întinde sau poate aduce un pahar cu apă din bucătărie.

Nu uita nici de școală. Dacă observi că băncile din clasă sunt mult prea mari sau prea mici pentru copilul tău, discută cu învățătoarea sau cu dirigintele. Uneori, o simplă schimbare de loc sau o pernă pe scaun rezolvă problema. Copiii care poartă ochelari trebuie să-i aibă la ei și să-i folosească, pentru că un copil care nu vede bine la tablă sau în caiet se apleacă instinctiv mai mult, iar controalele oftalmologice regulate fac parte, indirect, și din grija pentru postură.

Ecranele și capul aplecat

Telefoanele și tabletele au schimbat felul în care stau copiii. Când privești în jos spre un ecran ținut în mână, capul se înclină înainte, iar mușchii gâtului și ai umerilor trebuie să lucreze mult mai mult pentru a-l susține. Câteva minute nu fac rău, dar orele adunate zilnic în această poziție pot duce la tensiune în ceafă, dureri de cap și umeri rotunjiți.

Nu este realist să interzici complet ecranele, dar poți schimba felul în care sunt folosite:

  • pentru filme și jocuri mai lungi, folosiți un ecran mai mare, așezat la nivelul ochilor, în locul telefonului ținut în poală;
  • tableta se poate pune pe un suport sau pe o pernă, astfel încât copilul să nu-și coboare mult capul;
  • în mașină sau în transportul în comun, încurajați copilul să privească pe geam, să asculte muzică sau o poveste audio, în locul ecranului ținut pe genunchi;
  • stabiliți pauze regulate, de exemplu la sfârșitul fiecărui episod sau al fiecărui nivel de joc;
  • evitați statul cu telefonul în pat, pe burtă sau sprijinit în cot, pozițiile care încarcă cel mai mult gâtul;
  • păstrați camera în care doarme copilul cât mai liberă de ecrane, pentru un somn mai bun.

Exemplul personal contează enorm. Copiii observă cum stau părinții la masă, pe canapea sau în sala de așteptare. Dacă și tu îți ridici telefonul la nivelul ochilor și faci pauze, regulile vor părea mai firești.

Mișcarea, cel mai bun corector

Nicio poziție „perfectă” nu poate înlocui activitatea fizică. Mușchii puternici ai spatelui și ai abdomenului susțin coloana în mod natural, iar mișcarea variată îi ajută pe copii să-și cunoască și să-și controleze corpul. Joaca în aer liber, mersul pe bicicletă, înotul, dansul, gimnastica sau sporturile de echipă contribuie toate la o postură sănătoasă.

Despre cât de multă mișcare au nevoie copiii zilnic și cum o poți include în programul familiei găsești detalii în articolul despre activitatea fizică la copii și cât de multă mișcare este recomandată. Important este ca mișcarea să fie plăcută, nu o obligație în plus, pentru că doar așa devine un obicei pe termen lung.

Chiar și în zilele aglomerate, poți strecura momente de activitate: drumul până la școală pe jos, urcatul scărilor, o tură de joacă în parc după teme sau câteva minute de întinderi înainte de culcare, făcute împreună. Începutul anului școlar este un moment bun pentru a crea astfel de rutine, iar ele pot ajuta și la gestionarea emoțiilor din această perioadă, despre care poți citi în articolul despre sănătatea emoțională a copiilor în perioada adaptării școlare.

Semne care merită arătate medicului

Multe dureri ușoare de spate trec cu odihnă, mișcare și corectarea obiceiurilor. Există însă semne care trebuie evaluate de medicul pediatru sau de un medic ortoped:

  • un umăr vizibil mai sus decât celălalt sau un omoplat mai proeminent;
  • talie asimetrică sau un șold care pare mai ridicat;
  • o curbură care se observă când copilul se apleacă înainte, cu brațele atârnând;
  • dureri de spate care durează mai mult de câteva săptămâni sau care îl trezesc noaptea;
  • dureri însoțite de febră, scădere în greutate, amorțeli sau slăbiciune în picioare;
  • schimbări bruște în felul în care merge sau stă.

Aceste semne nu înseamnă neapărat o problemă gravă, dar unele afecțiuni ale coloanei, descoperite devreme, se tratează mai ușor. Perioadele de creștere rapidă sunt momentele în care merită să fii mai atent.

Checklist rapid pentru părinți

  1. Ghiozdanul se poartă pe ambii umeri, strâns pe spate, și conține doar strictul necesar.
  2. Scaunul și biroul se reglează pe măsură ce copilul crește.
  3. Ecranele sunt ridicate la nivelul ochilor, iar timpul petrecut în fața lor are pauze clare.
  4. Copilul se mișcă zilnic, de preferință în aer liber și în moduri care îi fac plăcere.
  5. Orice asimetrie sau durere persistentă este discutată cu medicul.

Postura sănătoasă nu se construiește prin observații repetate de tipul „stai drept”, ci prin condiții bune de lucru, pauze și multă mișcare. Micile ajustări făcute acasă se adună în timp și îl ajută pe copil să crească fără dureri inutile. Dacă observi semne care te îngrijorează, programează un consult la medicul pediatru sau la un ortoped pediatru, care poate evalua coloana și îți poate spune dacă este nevoie de exerciții specifice sau de alte investigații.

Foto: Eduardo Vallarta / Pexels