O revizuire sistematică strânge, după o metodă stabilită dinainte, toate studiile existente despre o întrebare precisă și le evaluează critic. Metaanaliza este partea statistică în care rezultatele studiilor comparabile se combină într-un singur rezultat. Nu orice revizuire sistematică conține o metaanaliză, dar orice metaanaliză serioasă pornește de la o revizuire sistematică.
Ideea de bază e simplă: un singur studiu poate ieși într-un fel din întâmplare, în timp ce zece studii privite împreună dau o imagine mai stabilă. De aceea aceste lucrări sunt considerate, de obicei, în vârful piramidei dovezilor. Totuși, ele sunt la fel de bune ca studiile pe care le adună.
Prin ce diferă de o simplă trecere în revistă?
O trecere în revistă obișnuită (narativă) este scrisă de un expert care alege ce literatură citează. Poate fi foarte utilă pentru o privire de ansamblu, dar alegerea studiilor reflectă și părerea autorului. Revizuirea sistematică încearcă să elimine acest risc.
- întrebarea și criteriile de includere se stabilesc înainte de căutare;
- căutarea se face în mai multe baze de date, cu termeni consemnați în text;
- cel puțin doi cercetători selectează independent studiile;
- calitatea fiecărui studiu inclus este evaluată după aceleași reguli;
- se explică ce s-a exclus și de ce.
Cum se combină rezultatele într-o metaanaliză?
Rezultatele nu se adună ca niște numere obișnuite. Fiecare studiu primește o pondere, în general mai mare pentru cele cu mai mulți participanți și date mai precise. Rezultatul combinat este, de fapt, o medie ponderată, însoțită de un interval de încredere care arată cât de sigură e estimarea.
De obicei, rezultatele apar într-un grafic numit forest plot. Fiecare studiu e un pătrat cu o linie orizontală de o parte și de alta (intervalul său de încredere), iar la final apare un romb pentru rezultatul combinat. Dacă linia trece peste valoarea care înseamnă „nicio diferență”, studiul respectiv nu arată un efect clar.
De ce nu este automat „cea mai bună dovadă”?
Există mai multe capcane, pe care autorii serioși le discută deschis.
- Studii slabe la intrare: dacă studiile incluse au probleme, rezultatul combinat le moștenește. Se spune adesea că dintr-un gunoi pus în calcul nu iese aur.
- Părtinirea de publicare: studiile cu rezultate pozitive se publică mai ușor decât cele neutre, deci lipsesc piese din puzzle.
- Eterogenitatea: dacă studiile au populații, doze sau măsurători diferite, a le combina într-un singur număr poate induce în eroare.
Autorii măsoară eterogenitatea cu indicatori statistici și, când este mare, ar trebui să explice de ce combinarea are sau nu sens.
Cum se evaluează calitatea studiilor incluse?
Fiecare studiu primește o notă sau o descriere a riscului de erori sistematice, folosind liste de verificare standardizate. Se urmărește, de pildă, dacă randomizarea a fost corectă, dacă participanții și evaluatorii au fost mascați și dacă rezultatele raportate coincid cu cele promise în protocol. Studiile cu probleme serioase pot fi păstrate, dar cu avertisment, sau pot fi excluse într-o analiză separată.
Un autor atent face și așa-numita analiză de sensibilitate: repetă calculul eliminând pe rând studiile slabe sau neobișnuit de mari și verifică dacă rezultatul combinat se schimbă mult. Dacă rezultatul se menține, afirmația este mai solidă; dacă se răstoarnă din cauza unui singur studiu, cititorul are un motiv serios de prudență. Aceste detalii se găsesc, de obicei, în secțiunea de metode și în materialele suplimentare, nu în rezumat.
Revizuirile se pot și învechi. O lucrare cu căutarea făcută cu mulți ani în urmă poate fi depășită de studii mai noi, deci verifică data ultimei căutări, menționată în rezumat sau în metode, înainte să te bazezi pe ea.
Cum citești o metaanaliză, pas cu pas?
- Verifică dacă întrebarea e clară: cine, ce intervenție, comparată cu ce, ce rezultat.
- Uită-te câte studii au fost incluse și câte persoane în total.
- Caută evaluarea calității studiilor și discuția despre eterogenitate.
- Privește intervalul de încredere, nu doar numărul combinat.
- Vezi dacă autorii menționează limitele și lipsa unor date.
Când vezi un titlu care anunță „o analiză a mai multor studii”, ține minte ce se poate afirma pe baza lui. Materialul despre ce spune, de fapt, un titlu despre un studiu îți arată cum să separi titlul de conținut. Iar dacă te interesează tipurile de experimente pe care le adună o astfel de lucrare, găsești o introducere în materialul despre studiile clinice.
Întrebări frecvente
Metaanaliza și revizuirea sistematică sunt același lucru?
Nu. Revizuirea sistematică este metoda de a găsi și evalua studiile, iar metaanaliza este calculul statistic care combină rezultatele, atunci când studiile sunt suficient de asemănătoare.
O metaanaliză este întotdeauna mai de încredere decât un studiu?
Nu întotdeauna. Un studiu mare și bine făcut poate fi mai solid decât o metaanaliză a unor studii mici și slabe. Contează calitatea, nu numai numărul.
Cine poate scrie o revizuire sistematică?
Orice echipă care respectă regulile metodei, dar lucrările cele mai credibile sunt cele cu protocol înregistrat dinainte și raportare transparentă a fiecărui pas.
