Sensibilitatea unui test medical arată cât de bine depistează persoanele care au boala, iar specificitatea arată cât de bine recunoaște persoanele care nu o au. Niciun test nu are ambele valori perfecte, așa că apar inevitabil rezultate fals pozitive și fals negative. Cât de mult se poate baza cineva pe un rezultat depinde de aceste două valori și de cât de frecventă este boala în grupul testat.
Ce înseamnă sensibilitatea unui test medical?
Sensibilitatea este proporția persoanelor bolnave la care testul iese pozitiv. Un test cu sensibilitate de 95% depistează 95 din 100 de persoane bolnave și ratează 5, care primesc un rezultat fals negativ. Testele foarte sensibile sunt utile mai ales pentru a exclude o boală: un rezultat negativ la un astfel de test face boala puțin probabilă.
Ce înseamnă specificitatea unui test?
Specificitatea este proporția persoanelor sănătoase la care testul iese negativ. Un test cu specificitate de 95% clasifică drept negative 95 din 100 de persoane fără boală, iar pe celelalte 5 le semnalează greșit ca pozitive. Testele foarte specifice sunt utile pentru confirmare: un rezultat pozitiv la un astfel de test face boala probabilă.
Cele patru situații posibile se rezumă într-un tabel folosit în orice studiu despre performanța unui test.
| Rezultat | Persoana are boala | Persoana nu are boala |
|---|---|---|
| Test pozitiv | Adevărat pozitiv | Fals pozitiv |
| Test negativ | Fals negativ | Adevărat negativ |
De ce apare un rezultat fals pozitiv?
Un rezultat fals pozitiv apare atunci când testul reacționează la ceva asemănător cu ținta lui sau când valoarea măsurată trece de pragul stabilit fără să existe boala. Cauzele pot fi biologice, precum reacțiile încrucișate cu alte substanțe ori o infecție recentă, sau tehnice, precum recoltarea, transportul ori păstrarea probei. Pragul ales de laborator contează și el: un prag mai jos prinde mai mulți bolnavi, dar dă și mai multe alarme false, iar un prag mai sus face invers.
De ce contează cât de frecventă este boala?
Frecvența bolii în grupul testat schimbă puternic probabilitatea ca un rezultat pozitiv să fie corect. Un exemplu ipotetic, cu cifre rotunde, arată efectul: un test cu sensibilitate de 90% și specificitate de 95% este aplicat la 10.000 de persoane, dintre care doar 1% au boala.
- Din cei 100 de bolnavi, testul iese pozitiv la 90 și negativ la 10.
- Din cele 9.900 de persoane sănătoase, testul iese negativ la 9.405 și pozitiv la 495.
- În total ies 585 de rezultate pozitive, dintre care doar 90 aparțin unor persoane bolnave.
În acest exemplu, un rezultat pozitiv corespunde unei boli reale în aproximativ 15% din cazuri, în timp ce un rezultat negativ este corect în peste 99,8% din cazuri. Aceeași analiză, aplicată unui grup în care boala este mult mai frecventă, ar da o proporție mult mai mare de pozitive adevărate. Mecanismul explică de ce rezultatele unei investigații de depistare se interpretează în context, discuție detaliată pentru un exemplu concret în articolul care întreabă dacă mamografia este precisă în proporție de 100%.
De ce un test pozitiv este urmat de alte investigații?
Un rezultat pozitiv la un test de depistare este urmat, de regulă, de un test de confirmare, mai specific, pentru a separa cazurile reale de alarmele false. Medicul pune rezultatul alături de simptome, examenul clinic, istoricul persoanei și alte analize. Același principiu se aplică biomarkerilor sangvini folosiți pentru depistarea precoce: o valoare izolată rareori pune singură un diagnostic.
Ce întrebări ajută la înțelegerea unui rezultat?
Un rezultat de laborator se înțelege cel mai bine împreună cu medicul care a cerut investigația, iar informațiile de aici nu înlocuiesc consultul medical. Câteva întrebări utile:
- Este un test de depistare sau unul de confirmare?
- Ce înseamnă rezultatul pentru situația personală, ținând cont de vârstă și istoric?
- Este nevoie de repetarea testului sau de o altă investigație?
- Ce simptome ar trebui să grăbească o nouă evaluare?
Cifrele de sensibilitate și specificitate provin din studii, a căror calitate depinde de metodă, aspect explicat în articolul despre tipurile de studii medicale. Un test negativ nu exclude boala atunci când simptomele persistă sau se agravează, iar simptomele de alarmă, precum durerea în piept, lipsa de aer sau semnele unui accident vascular cerebral, cer apel la 112 indiferent de rezultatele anterioare.
