Malpraxisul medical reprezintă una dintre cele mai sensibile probleme juridice din România, întrucât poate afecta direct viața, sănătatea și integritatea pacienților. În anumite situații, o eroare medicală nu atrage doar răspunderea disciplinară sau civilă a medicului, ci poate constitui și infracțiune. Atunci când actul medical îmbracă forma juridică a unei infracțiuni, pacientul sau familia acestuia poate solicita atât tragerea la răspundere penală a medicului, cât și acordarea de despăgubiri.
În practică, colaborarea cu un avocat malpraxis medical este importantă pentru identificarea formelor de răspundere incidente și pentru recuperarea prejudiciilor suferite. În funcție de circumstanțele concrete, medicii pot răspunde pentru mai multe infracțiuni prevăzute de Codul Penal.
Ce este malpraxisul medical?
Conform art. 653 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, malpraxisul medical reprezintă eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice.
În anumite situații, consecințele unui malpraxis medical sunt atât de grave încât pot întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni prevăzute de Codul Penal. Astfel, medicul poate fi tras la răspundere penală pentru faptele sale.
Vătămarea corporală din culpă – art. 196 alin. (3) Cod Penal
Una dintre cele mai întâlnite infracțiuni în cazurile de malpraxis medical este vătămarea corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. (3) Cod Penal.
Conform textului de lege, infracțiunea constă în săvârșirea din culpă a unei acțiuni sau inacțiuni care produce consecințele prevăzute de art. 194 alin. (1) Cod Penal, iar fapta este comisă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere necesare pentru exercitarea unei profesii, meserii ori activități.
Infracțiunea poate fi săvârșită atunci când medicul, din neglijență, imprudență sau prin nerespectarea protocoalelor medicale, produce pacientului leziuni ori afectări grave ale sănătății, constând în una dintre următoarele consecințe:
a) o infirmitate;
b) leziuni traumatice sau afectarea sănătății care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale;
c) un prejudiciu estetic grav și permanent;
d) avortul;
e) punerea în primejdie a vieții persoanei.
Ca exemple de conduită care poate duce la încadrarea faptei ca infracțiune, dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, menționăm:
• efectuarea greșită a unei intervenții chirurgicale;
• administrarea unui tratament contraindicat;
• erori de diagnostic;
• lipsa monitorizării pacientului;
• utilizarea necorespunzătoare a aparaturii medicale.
În astfel de dosare, administrarea probei cu expertiza medico-legală este esențială pentru stabilirea legăturii dintre eroarea medicală și prejudiciul produs.
Uciderea din culpă – art. 192 alin. (2) Cod Penal
Atunci când conduita culpabilă a cadrului medical conduce la decesul pacientului, autoritățile pot reține în sarcina cadrului medical infracțiunea de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (2) Cod Penal.
Infracțiunea este comisă din culpă, iar medicul nu urmărește producerea rezultatului, însă decesul survine ca urmare a încălcării obligațiilor profesionale.
Uciderea la cererea victimei – art. 190 Cod Penal
Art. 190 Cod Penal reglementează uciderea la cererea victimei. În domeniul medical, această infracțiune apare în special în contextul eutanasiei.
Legislația penală română nu permite eutanasia., iar medicul care provoacă în mod intenționat moartea pacientului, chiar la solicitarea acestuia, poate răspunde penal. În aceste situații, sunt analizate cu atenție existența consimțământului, starea pacientului și limitele intervenției medicale.
De asemenea, spre deosebire de uciderea din culpă, această infracțiune presupune forma de vinovăție a intenției, această infracțiune presupune existența intenției, medicul cunoscând și acceptând producerea rezultatului letal.
Întreruperea cursului sarcinii – art. 201 Cod Penal
Întreruperea cursului sarcinii este reglementată de art. 201 Cod Penal și poate avea legătură inclusiv cu situații de malpraxis medical.
Legea prevede că această infracțiune poate fi săvârșită în mai multe situații:
a) atunci când intervenția este realizată în afara unei instituții medicale sau a unui cabinet medical autorizat;
b) atunci când este efectuată de o persoană care nu are calitatea de medic specialist obstetrică – ginecologie și drept de liberă practică în această specialitate;
c) atunci când sarcina a depășit 14 săptămâni.
De asemenea, constituie infracțiune întreruperea cursului sarcinii realizată fără consimțământul femeii însărcinate, indiferent de condițiile în care are loc intervenția.
Legea sancționează mai sever aceste fapte dacă ele au avut consecințe grave asupra femeii însărcinate, precum vătămarea corporală sau decesul acesteia, conform art. 201 alin. (3) Cod Penal.
Totodată, dacă fapta este comisă de un medic, instanța poate dispune și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării profesiei.
Este important de precizat că nu constituie infracțiune întreruperea cursului sarcinii efectuată în scop terapeutic de către un medic specialist obstetrică-ginecologie, până la 24 de săptămâni de sarcină. De asemenea, este permisă și întreruperea ulterioară a sarcinii atunci când aceasta este necesară în interesul mamei sau al fătului.
Vătămarea fătului – art. 202 Cod Penal
Art. 202 Cod Penal reglementează infracțiunea de vătămare a fătului.
Potrivit alin. (1) și (2), este sancționată fapta comisă în timpul nașterii care fie împiedică instalarea vieții extrauterine, fie provoacă ulterior copilului o vătămare corporală sau chiar decesul acestuia.
De asemenea, conform art. 202 alin. (3) Cod Penal este pedepsită și fapta prin care, în timpul sarcinii, se produce o vătămare a fătului care determină ulterior copilului leziuni sau moartea.
Diferența principală dintre infracțiunea de întrerupere a cursului sarcinii și cea de vătămare a fătului constă în rezultatul produs.
În cazul infracțiunii de întrerupere a cursului sarcinii, rezultatul urmărit îl reprezintă întreruperea sarcinii. În schimb, în cazul vătămării fătului, copilul supraviețuiește, însă poate suferi leziuni grave, poate dezvolta handicapuri sau, în anumite situații, poate deceda ulterior din cauza vătămărilor suferite.
Divulgarea secretului profesional – art. 227 Cod Penal
Divulgarea secretului profesional este prevăzută de art. 227 Cod Penal, dispozițiile fiind coroborate cu Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
Medicii au obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor privind:
• diagnosticul pacientului;
• istoricul medical;
• tratamentele efectuate;
• rezultatele analizelor;
• datele personale.
Transmiterea acestor informații fără acordul pacientului poate atrage răspunderea penală, civilă și disciplinară.
Dreptul victimelor la despăgubiri
În cazurile de malpraxis medical, victimele au dreptul de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile suferite. Răspunderea civilă a medicului poate exista independent de răspunderea penală, iar pacientul poate solicita repararea integrală a daunelor produse.
Despăgubirile pot acoperi:
• cheltuielile medicale;
• pierderile de venit;
• costurile tratamentelor ulterioare;
• prejudiciul moral;
• suferințele fizice și psihice;
• prejudiciile suferite de familie în caz de deces.
Malpraxisul medical poate genera consecințe extrem de grave și poate atrage atât răspunderea penală, cât și răspunderea civilă a medicului. Infracțiuni precum vătămarea corporală din culpă, uciderea din culpă, întreruperea cursului sarcinii, vătămarea fătului sau divulgarea secretului profesional sunt frecvent analizate în astfel de dosare.
În același timp, victimele au dreptul de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile suferite, inclusiv daune morale și materiale. Într-un domeniu complex și tehnic, colaborarea cu un avocat malpraxis medical poate fi esențială pentru protejarea drepturilor pacientului și pentru obținerea unei soluții favorabile în fața instanțelor de judecată.
Date de contact:
Cabinet de Avocat Denisa Sfetcu
Site: https://denisasfetcu.ro
Telefon: 0736.334.910
